situatie

daca repetitia e mama invataturii.... atunci putem spune ca e si tata prostiei, ca doi frati vitregi, ce bine le sta impreuna si impreunati, nastem monstri sa avem cu ce stresa natia.

si repetam. tot ce e de repetat, ca intreaga existenta e o repetitie inca ne lipita de puterea obisnuintei clasata drept adaptare. ne adaptam ca dracu la carusel doar ca sa respire aer proaspat expirat de niste prunci neprihaniti inca cu carti de povesti si vampiri.

cand a fost roata descoperita?

nici macar cand o calaream. cand o invarteam invartindu-ne. ne scobeste divinitatea-n nas si noi de intrebam de unde vin stelele ?.... din epoca de piatra!!

mie cine imi misca mana?... lacomia!! si piciorul? ... ala din spate. de unde stii ca e piciorul tau?

si cand singura trasatura vizibila a trecerii timpului peste noi e putreziciunea, sa nu mai pierdem neuroni intrebandu-ne ce rost are?

are ma, are, ca si copii nostri merita sa se chinuie. ca de asta ii facem, de asta am fost si noi facuti. mici spiridusi, veniti pe lumea asta ca lumina a ochilori nostri, ajung lumina altuia si sfarsesc intunericul lor.

suna de suprafata? incerca sa privesti din cada....

cu apa pana-n gat

belit la fatza.

si ceea ce se vede, e o lumina tare

materializata-n dorinta arzatoare

de a mai pune mana

macar pentr-o secunda

pe ala care incearca

sa te sustina-n punga

porcu pizdii matii

direct. imi dai greatza. scarba. mazga plutitoare pe flegma scarboasa numita traiul tau. pe pervazul vietii tale se opreste o pasarica. o mica pasarica. cum dracu ajunge vrabie si pleaca cioara? in laboratorul tau de victor esuat sa aduci ceva la viata, sa sustii o viata, nenorocesti. in bocete asurzitoare de androgin cu pieptul larg, si mana grea, ridici bratele spre cele zari ce nu au posibilitatea de a iti intoarce spatele.

si regreti....? distrugeri prea minore?

ce iti faci cu mana ta, nu o face alta mana, nici manusa nu e alta. e aceeasi... nu vezi petele ? sant aceleasi. catalogatele. minunatele.

te ingrozesti la prefacatoria altuia, de frica ca oglinda lui e mai tehnologizata ca a ta, ca minte mai bine? ca e mai larga, mai incapatoare?

'' nu judeca..... lasa ca te judec eu''

exponatul perfect de lene si etalare de bijuuri fabricate din oroare si rateuri. catalog cumprinzator de elemente biografice, un mers pe bicicleta, o moarte, o discoteca, un deces, un abcesc, o imbatranire, o screloza, un futut la creeri, o exaltare romantica, un copil fugit, o nevasta, o ruina, o dorinta de moarte, o dorinta de viata, o imbatranire, o sansa....

placerea sta in ... elasticitatea rabdarii. sa vez cum scartaie sub papucii plushati.

pai draga domnule, numit si ins al societatii, sa nu ma cac in mandria dumneavoastra taraneasca de ''bun gust'', in timp ce cu maseta ma sterg de sudoare....

greu e toporu sub clar de luna, si nu se mai spala de mult trotuarele cu shampoon!!!

calarit de e-apa

imi trece incertitudinea prin oase, si te vad cu un mare punct intre picioare, punctul de la ''?''.

imi tulburi nelinistea, si asta nici macar nu ma linisteste. modul in care nu privesti spre a trage un tun al certitudini, faci gaura unde nu se merita sa chituiesti cu nici un fel de improvizatie. batranetzea e usoara. pentru restul e de la distractiv la catastrofa, final al propriilor puteri.

eu refuz castrarea puterilor mele. batranetzea ''mea'' e distractiva. si doar peste cadavrul neuronului meu te las sa hotarasti tu pentru tine, cand facultatea ta e trasa pe dreapta. asteapa o mini trezire, asteapta sa ajungem in mijloc de insula, asteapta sa dai pe deplin in limita copilariei, asteapta sa ajungem intai undeva.

ps: vreau lapte. dulce sau batut.

rezolvare

in mijlocul credintei gasesti singuratatea. momentele in care pacatele curg a sentimente, si inima te incetineste. e peste masura. este marginea a ceea ce se poate simti. definitivare.

aprobarea divinitatii sta in privirea atintita asupra inimi. incetineste.

mai mult decat se poate simti. contact direct cu nimic. cu ceea ce nici imaginatia nu poate cuprinde. abandon.

abandon? in ceea ce crezi? un singur cuvant fara carcasa, hrana unor ignoranti.

ceea ce e sapat in mine, cazmaua invelita'n caprioara, aerul reciclat, zdreanta de-mi acopera curu, soarele negru, de maine...

inalta pe cineva. satisface. incalzeste. ii da viata.

sa nu cred precum reflexia mea?

ajung a crede in imposibil, atunci cand posibilul e de negasit.

las pana la lasare

lucrurile prafuite pot fi macinate de o stralucire anapoda. desi ingropaciunea lichideaza lumina, exista un fir, un act al cuvantului activ, ca o proteza pentru aer, la care capacitatile noastre scad in egala masura in care ne capteaza toata energia vointei. ne legam.

in franghii, cu lauri. in clipe. in lipsuri. in acele imposibilitati minunate, siguranta neimplinirii oferind ... siguranta.

neimplinirea nu sperie. e un concret.

neimplinirea neimplinita e panica pura. e otrava euforica. placerea ... reprezinta timp. pe cand... durerea, pierderea, lipsa sant rupturi de timp.. sant nemuriri.

dorinta de a evita clipa asta distorsionata traita intr-o viteza absurda, ca printr-un ochi al drogului trecut prin filtrul vitezei. si un alt ochi, in balans, un ochi al lucrurilor nevazute, petrecute intr-un timp fragmentat de intamplari bizare, fatza de o linie trasata fix si scurt, este dovada inocentei lipsite de varsta.

evitare in delasare. ocolire fix prin centrul. loc ferit de margine.

repulsie. frica camuflata'n desantzare.

dezbracare, pentru a castra ochiul infipt in ochiul tau.

asa ca, arunca. desi .... poate fi cea mai mare neimplinire a ta

acel ce e si-a cel ce poate

a fost de mult copil al nemuririi, a fost si vis, in vis, fara adapost. avea chemare, chiar si suflet, si alb si neintristare, era nebun. era si lume, chiar si viata, o mica planta ... verde-albastra. dar n-avea maini si nici picioare, doar gat si cap, cu mintea ... creatoare. trecura timp, poate si ceasuri, caci chiar atunci decise ''dansul'' creearea univerului.
n-avea maini si nici picioare, doar doua aripi majestoase. considerate bune si nu frumoase, caci lumea ce tocmai se crease, era de maini si de picioare, nu de cer , si nu de aer, ci de pamant si piatra tare, ingreuna si trase-n jos un mic luceafar ... plutitor.
ce mic... si ce copil, captiv in lumea de nimic. nimic frumos, poate doar bun, nimic de vis , doar de cazut, spera, si vru a crede ca-i cosmar, poate va trece. si astepta. dar lumea, nou creata, de timp ducand ei teama, prinzand de-o aripa creatia, cea din tai, nealterata, o trase-n jos, spre-a lor taram, crezand in vindecare.. si inregimentare.
acum era aici. si eri aici, parea acolo. si ce era aici atunci, nu mai era nici de vazut. si prinse a simti si teama. si prinse a trai si disperarea si regretul. dar nimeni nu vedea la el ... sufletul.
si incepu si sentimentul de singuratate, inca fara nume pentru el ...dar cu forma de stupoare, sa ii zboare , atat prin inima cat si prin trup.... cunoscu si falfaiala.
dar oamenii, noile fiinte, create dupa chipul fara nume, stiau puterea ce-o aveau , si chiar credeau in vindecare....inregimentare, asa ca puse-un sex acelei fiinte, categorie necesara, pentru-ncadrare in lumea cea..... reala
..... continuarea inca se scrie .......

nu imi pasa.... este noul ''imi pasa''

viata, obicei de nepretuit. aceea bataitza la curu inimii, aceel sentiment de timp scurs pe bordurile tineretii, cu sens nedeslusit de ceilalti, oricine ar fi.

imi pasa. de mine. in asa hal.... ca nici nu stiu cum se consuma acest produs.

ce se intampla cu omenirea? unde se indreapta? care ii e agenda? ce va face? cum va face? cine se va ingriji de tematica viitorului?

eu ma voi ingriji de mine. imi voi lua viata in piept, legata la spate. cu un miros atarnand de mine, cu ochii boitzi, cu un decolteu neregulat, cu blugi balanganind a nepasare. sa ii pese.

si imi va pasa.

pe un scaun inalt, asezat strategic. cu ignorantza de rigoare. afectivitate camuflata'n sticla semi-consumata. proaspata.

cu ritm comun. constant. enervant. descoperit si rasuflat. continuu. sacadat. imi numar gandurile lipsa. nu ma sperii. vin altele.

ma auto-violez.

administrandu-mi placeri comune. administrandu-mi comunitati. o terapie?

un jurnal al picioarelor ce taraie timpul dupa ele ca un giuvaier ravasit, ca prada. cu parada. ma subjug.

adevarul?

sant un agent sub acoperire. inspector in inspectie. inspectand nivelul de importanta si consum.

pierdut in propria-mi piele. amestecat in datorie pana la coasta ancorata'n mine.

concluzie.
nu va iubiti. ma iubiti.

cu picioarele inainte!

exista moarte pe parcurs.... fara reabilitare, fara reanimare...

exista final pe parcursul cursei. modul si decizia celorlati de a ignora un asemena punct, confirma increderea si stabilitatea lor. ei sant cei ce clatina existenta. ei sant finalul administrat la mijloc.

m-am saturat sa vad printre ochii si gesturile transparente si dense.

cum sa renunti la ceva ce nici macar nu exista dar are o greutate de timp petrecut in incinta spatiului?!

- Cand ti-am vazut ochii .. nu am simtit nimic!

- Cand ti-am vazut ochii ... am simtit caldura si regasirea unui univers. al universului!

- Cand ti-am simtit mirosul... era la fel cu al restului populatiei, omenirii....

- Cand ti-am simtit mirosul... era unic. nu il stiam, dar il recunosteam...

deces in centrul interiorului. nu se moare doar pe muchii. modul in care poti ucide e o banalitate ne explorata in banalitatea ei. am cunoscut cuvinte. expresii. taceri. zambete. ochi. lipsa. abundenta sentimentala. arme albe in intuneric. straluciri exasperante. luminatoare de luciditati aduse la liman. plutiri in praful unui teren arid.

omori daruind.

nici o tortura nu e facuta sa ucida. se ucide pe ea.

inlaturarea torturei din tot, nu mai lasa nimic.... si atunci din ce exista moartea?

din ceea ce ne face sa traim. sentiment gata preparat. vise uneltite. trairi supraapreciate, ridicate la rand de ''iubire''.

inainte: doresti ............ dupa:vrei!

numar toti ''unu''

am vazut. fix in centru. credinta si piatra. piatra statatoare. pe credinta. si credinta statatoare. pe ganduri.

am vazut. acolo, in centru. fix pe piatra. necredinta. nu indoiala. refuz.

am vazut. calare. pe cenusa. adulmecand spre. un drum. nevazut.

am vazut. din mijloc. o carare. alee suspendata. pe ideei.

am vazut urmasi. vecini ai vecinilor. pe ei.

am vazut . privire neinduplecata. ura. indoiala.

am vazut. in miez. intoarcere. in ochiu'mi desantzat.

am vazut. si ochiul ce nu vede. ma vazut.

nu am mai vazut. nu la fel. nu ca'nainte.

am vazut pe jumatate.

am vazut. un centru. o piatra. un drum. nimic suspendat. nimic slab.

am vazut un desfatat.

leac pentru orice vindecare - lost in my sin

ca o curva moderna, realizez ca nu e timp de iubire si implinire de sentimente calde.

astept. caci sant rabdator. si renunt ca's intelept.

nu e timp de sentiment, de implinire de vis plat si confortabil.

e timp de joaca, si desi batranetzea ma trage'n adancuri de grota gospodareasca realizez ca... e timp de terasa, de zambete si inshfacare de maini pe sub masa, de saruturi focoase si inspumate'n imbinari salivare.

nu se pune problema de ce vreau. e vorba de ce se ofera.

imi e foame, beau. imi e somn, ma imbrac. imi e de iubire .... merg!

un rol nu se insuseste. se imbraca. se inveleste. nu se ascunde. se umple.

imi scapa cate o tarare involuntara, cu tehnologie de comunicare, ce lasa un gust sleampat de regret, de revocare. urmat de o traictorie de proiect cu sens negativ si de negare.

iubire pana la sangerare?

miros. amintiri. pe sub usa. amintiri imprumutate. jur sa le dau inapoi dupa utilizare. dar vreau si eu sa respir.

acum, cu portia de oxigen, imi permit. sa te bag in pizda mati!

cu multumirile de rigoare si recunostiinta clasica pentru o viziune indicata intr-o cariera cu mult potential.

da ba tu

baaaaaaaaaaa

ba tu ala, macati'as cucul cantaret, nu te-ai saturat frate?!

da'o'n cacat de cacanare, ca ma lasa pleasca'n drum, si de volanul tau nu ma prea pot tine!

nu ma mai invarti amaratule, ca te curatza valu de nici tactu cu ale lui manevre de muncitor necalificat nu te mai salveaza!

si mata, care te-a scos, printr-o largime naturala, saraca nu crez ca ia ajuns sa te tot gaseasca trimis de altii la origini?

deci, bagati mana'n geluiala ta, si propune niste respiratie bushon la bushon neuronului intrat in concediu de deces, ca altu nu iti mai face, dar o mortatiune acolo, nu iti strica.

asa, cat despre nelinistile tale muieresti, ma moi in mijlocul universitatii, cu talent de student si inima de aurolac.

ma plimg pe vena ta alunecoasa,

caniculara coioasa

vin in bere in terasa

stand pe'o curva matasoasa

auto-sinucidere

despre ceea ce simtim, in doua vorbe si o virgula. caci un posibil rezultat clar are o virgula, urmata-n neliniste de o perioada. fiinte logice si calculate, antrenate intr-un progres continuu, constante in definitii, bazate pe autoconservare, concepute pentru a rezista, dar nu si calamitatilor create de ceea ce nu ne permite o palpare.

rezist la ce vad, nu rezist la ceea ce nu pot pune mana.

m-am trezit ca imi bate inima. credinta ma facut sa ma uit in preajma. ceea ce nu fac eu, imi face altcineva.

o decizie total bazata pe superstitii, si nu pe materialul dat bun in mine.

balanta se echilibreaza. ce am acumulat si am strans cu sarguinta, acum se duce pe un consum de energie total nepractic. pe ceea ce simt.

manualul de functionare nu e prevazut cu astfel de situatii.

deci.... tot ce am zis ca nu vreau, nu pot, nu doresc, nu vad, nu imi place, nu cred... s-a transformat, in ciuda mea, intr-un da. incert si totusi de o credibilitate dubios de fixa.

stiu ce imi dauneaza, si totusi imi cresc cancerul cu emotie de mama, cu sentiment de proprietate fara nici o limita. e pamantul meu acum, pamant ce fuge de sub picioare pentru a mi se urca fix in moalele capului. imi mangai pusca langa tampla, si tzeava intre ochi. ma uit cu incantare la ghilotina de deasupra capului. caci probabil imi creste pipota intr-un ritm muzical, muzica ... nu ii pot opune rezistenta.

am posibilitatea de a ma maruntii eu pe mine, dar uite cum prefer ajutor imprumutat, maini atasate unei trairi. caci mainile mele..... le gandesc pe un corp.

el sa fie de vina?

ma gasesc adulmecand un material, infipt adanc in propria-mi minte deschisa chirurgical.

si.... si cand vad ca nu ma tai.... propun o rana.

ca am sa mi-o fur e o certitudine, macar odata neintamplata, o voi adeveri eu.

CONSUM

simt. simt un tremur al sistemului sentimental. o rezonanta. deci.... traiesc intr-o cutie.

unicitatea nu sta nici o clipa in aceasta trasatura. nu. colturile.

acele imbinari de personaje plasate strategic la limita de rabdare. imi joaca tananica pe taraba.

nu mai vand demult mai nimic. dar am o firma luminoasa.... atrage ganganii. consum curent.

dar parca nu iti vine sa faci economie cand oricum nu ai nimic. deci..... consum.

mai imi pica, de la caldura, cate ceva hranitor, fix cand nu im e foame. nu o mai numesc ironie.

mai pic si eu, de la rascruce, intre-o ceata, fix cand vreau. nu o numesc in nici un fel.

aveam termeni. odata. dar nu mai bag la zdup demult. mi-a cam decedat militaria.

acum, ma gadila trepidarea. vibratia imi i-a vitalitatea. si nici nu am ferestre la cutie.

doar goluri. sant bune. exista. deci..... 
                                                                               uit sa ma mai tin minte.

placerea nu-i un capat

un atac si o confruntare intre ce este si ce este... vizibil.

bizareria unei aprecieri care se intoarce ca un bumerang. ironia consta in a primi ceea ce crezi ca este desi nu se compara macar cu existentul.

viata se modifica in scopul de a imi oferi ceea ce vreau si am nevoie.. doar pentru ca am ajuns la credinta ca nu se poate. nu exista. nu va exista vreodata ceea ce imi trebuie.

renuntarea mi-a adus tot.... in clipa cand nu mai imi trebuie. sau... imi trebuie, dar nu mai pot aprecia la un nivel mai sus decat ''practic''....

HELL IS OTHER PEOPLE

.

.

ma inchin la stele, chit ca nu le mai vaz. Si ele... ele care ma vad... nu se inchina pentru mine. Nu ma plang. Nu ma lamentez. Anunt.


Sant pe marginea norocului, acolo unde este mai taios si mai hotarat. Contrar credintei ''miezul este consistent'', marginea e concentrata. E crocanta. E deghizarea perfecta a ceea ce este bun, dar nu facut pentru toata lumea.


De lume nu mai am cuvinte. Le are ea pentru mine. Sant intr-un contrast hotarat fata de aceasta chestiune, dealtfel foarte importanta. La fel e .... cand renunt, apare.... cand nu vreu, primesc.... cand mi-e scarba, 's acoperit de frisca.... cand mi-e sete, o sticla clara rasare, cu foc. Nu poate, ci sigur imi place. Trag cate o joaca pe maidanul divinitati, creeat la margine, acolo unde e mai consistent, dar si mai plin de jivine, microbi rezistenti la apa si sapun, bestii cu blanuri cretze si albe. Joaca te doamne cu mine, ca de altfel ma plictisesc. Joaca te pana fac eu regulile. Si atunci vei vrea sa ma joc eu cu tine. Ca mi-ai rasarit in maini decizii, in picioare alegeri, in cap... placeri.


Ele nu vin din suflet. Nu. Sufletul e o cutie neagra doar. Acolo citesti tu ce imi place, cum m-am simtit cand.... si unde..., acolo e fisierul meu. Si rafinamentul ironiei tale ti-a indicat sa-l pui chiar  in mine. Acolo esti tu. Si frica si libertatea. Jocul asta. Copil.


Si trag de sforile intinse'n panza, imi fac trasee.  Nu vreau sa castig. Vreau doar sa rezist pana vine randul meu.


Si atunci .... NE VOM JUCA!!!

.

.

.

nu pierd.... reciclez

.

.

.

.

.

ma cac in modul vostru de a abandona. Ma lasa jeleu la gandul ca va intoarce-ti cu spatele, fix ceea ce

e

mai apreciabil la personalitatile fantastice falfaite'n vazul meu. Si.... si cotul pot sa mi-l frec singur..... ca duhul dator sa se incline'n dusumea.

Mi se rupe spitza de caderea pe spate a ochilor vostri spurcati in zambet ce se uita cu dezaprobare. Va dezaprob eu inaintea vostra.

Si cand ma gandesc ca maturizarea asta a mea, materializata mai tarziu ce e drept, se manifesta tot in revolta, cu mici inbunatatiri. Va parasesc eu de data asta. Si nu imi mai pierd timpul cu amenintari si reposuri. Fac un abandon de zile mari. Cu dedicatie si strigare!!

.

.

.

with a calendar, your days are numbered

.

.

.

.

.

.

abia acum simti securea deasupra ta?! stai linistit, nici invers nu ai prea vrea. calare pe situatie, tot ti-o furi.

si totusi, abia acum simti cum te locuieste moartea, ca o casa sfintita? cum nu te paraseste nici cat de-a o tura de cartier. docila si ferma vegheaza spre pierea ta, ca o preoteasa tragatoare cu ochiu la vecin atat cat ii pemite fereastra de la bucatarie.

fiecare are moartea lui. de asta nu vei scapa niciodata. daca era una la toti..... si-ar fi permis sa te mai treaca cu vederea, sa uite sa te imbatraneasca cu vreo 15 ani, sa te inlocuiasca vreo victima vinovata; dar ea e una din altele. cu complexe de evaluare si comparare, cu frustrari de cariera inca neesuata dar pur capabila spre o ancorare prematura, cu o progenitura ingrata, fara respect, fara nici un fel de simt de conservare, ii face viata mai putin palpitanta, o viata care nu prea se va sfarsi.

cum moare o moarte?......

.

.

.

... macati'as vointa dumitale!

ce nu ai da ca sa te scalzi intr-o lume divina?!

ti-ai vinde mama, carutza si caii de la masina. ti-ai pune parul pe bigudiuri si'ai manca doar coaja de trandafir. te-ai spala cu ploaie importata si gel de dus cu crema. cuvintele ti le-ai transforma in pieptan de abanos cu inscriptii japoneze, pline de intelesuri babesti si cultura antica. mainile ti le-ai freca cu talcuri albe, dezinfectante, sa-ti ascunzi petele ficatilor celorlalti. bijuurile le-ai parfuma cu ingredinte superioare, le-ai unge sa se scurga de pe maini fix in centru a doi ochi chiar si intamplator aflat prin preajma. halal divin daca tot nu poti respira decat in mijloc. cu toate astea ti-ai da si vaca pe'o tzoala cu inscriptii. cu putin stalucitor, da' simplu. ti-ai improsca aur pe zorzoanele de plastic umplute cu apa sa fie mai grele. ti-ai calca hainele in pliuri, sa incapa mai multe la parada. cu burta'n nainte ai scoate ochii sperand ca masuratoarea sa fie executata in circumferinte intelectuale. ai plange ca salcia la pascutul oilor de nasteri frumoase si morti furtunoase, si te-ai hilizi ca muierea in fatza inevitabilului. ai pasi calm din ilegalitate pe piatra filozofala stergandu-ti talpile de citate incarcate.

ti-ai delecta surzenia cu suflete triste si elegante, cu melancolii sheterpelite, pe care ti-ai improviza trasaturi suferinde pe curul butoilui. ai zace cu sufletul zburlit ai tace cu inocenta patetica, si ai zambi amar de s-ar auzi pana la masa vecina. ai gandi in buzunar pentru umbra de mister, talent cumparat.

ai ridica sprancenele cu indignare si le-ai cobora cu securea, cu picaturi de sange in coltul ochilor. ai da de pomana sfaturi, cu colturile gurii sprijinite in limba. ti-ai lasa pofta sa curga pe picior sub masa.

pentru o lume minunata!

.....si totusi....

...

imbracama-n decenta

Priveste.

Si compara. Cu palmele tale. Cu marimea degetelor tale. Albul curat, cu umbre fara adanciri, purtat printre miscari provocate. Nimic nu cade. Se simte doar antidot. Tremura. Vibreaza'n calmul tinut de respiratie. Nu se simte respiratia. In liniste nu se imbraca nimic. Se dezbraca. Tot. Ordonat. Cu intarziere. Cu atentie.

Frica.

Si in absenta luminii.

Emotiile plutesc la un milimetru distanta de piele. Piele de sarpe. Cald ca laptele. Alb ca aburul. Albul contra racelii nuantelor de verde metalic.

Miscare se simte. Unde.

Nimic nu atinge.

Si compara. Compara cu palmele tale. Albul curat, purtat printre miscari neprovocate.

Compara degetele tale cu ... cu umarul meu.

cracanez o clipa

As cracana timpu' sa vad de se mai scuipa ceva.

 Nu se cracaneaza. ... Se cracaneaza dar nu e etic. E ca intinsu vinului pe paine ... Intre limitele cracanate nu gasesti decat ceea ce gasesti in mod normal..... doar ca mai diluat.

Prefer tare. Lasa natura. Copacii. Crengile. Si descrierile de ghiata. Gandeste-te la gand.

Forta. Putere. Nematerializare. Putere nelimitata.

. ea .... si raspunsul celorlalti la ea.

Cu ea zambim. Cu ea locuim. Pe ea ne bazam. La ea apelam. De ea ne plagem.I'o tragem. O parasim. Iertam. Depasim. Etalonam. Elaboram. Traim. Ocolim. Amuzam. Distrugem. Reamintim. Nu regretam.

putina filozofie..... hrana pentru caini.

oamenii!?!


momente in timp sau spatiu? influente? etape? obiecte practice.... cu o incarcatura inutila?


se facea ca aveam un pix.


dar.


si nu vreau sa hotarasc pe nimeni!


 nu te mai plange de ceea ce iti prieste. sufera cu ... mainile unde le este locul. sacrificale.

taci si canta dracu' odata!