sâmbătă, 29 august 2009

nu imi pasa.... este noul ''imi pasa''


viata, obicei de nepretuit. aceea bataitza la curu inimii, aceel sentiment de timp scurs pe bordurile tineretii, cu sens nedeslusit de ceilalti, oricine ar fi.

imi pasa. de mine. in asa hal.... ca nici nu stiu cum se consuma acest produs.

ce se intampla cu omenirea? unde se indreapta? care ii e agenda? ce va face? cum va face? cine se va ingriji de tematica viitorului?

eu ma voi ingriji de mine. imi voi lua viata in piept, legata la spate. cu un miros atarnand de mine, cu ochii boitzi, cu un decolteu neregulat, cu blugi balanganind a nepasare. sa ii pese.

si imi va pasa.

pe un scaun inalt, asezat strategic. cu ignorantza de rigoare. afectivitate camuflata'n sticla semi-consumata. proaspata.

cu ritm comun. constant. enervant. descoperit si rasuflat. continuu. sacadat. imi numar gandurile lipsa. nu ma sperii. vin altele.

ma auto-violez.

administrandu-mi placeri comune. administrandu-mi comunitati. o terapie?

un jurnal al picioarelor ce taraie timpul dupa ele ca un giuvaier ravasit, ca prada. cu parada. ma subjug.

adevarul?

sant un agent sub acoperire. inspector in inspectie. inspectand nivelul de importanta si consum.

pierdut in propria-mi piele. amestecat in datorie pana la coasta ancorata'n mine.
concluzie.
nu va iubiti. ma iubiti.

luni, 24 august 2009

cu picioarele inainte!


exista moarte pe parcurs.... fara reabilitare, fara reanimare...

exista final pe parcursul cursei. modul si decizia celorlati de a ignora un asemena punct, confirma increderea si stabilitatea lor. ei sant cei ce clatina existenta. ei sant finalul administrat la mijloc.

m-am saturat sa vad printre ochii si gesturile transparente si dense.

cum sa renunti la ceva ce nici macar nu exista dar are o greutate de timp petrecut in incinta spatiului?!

- Cand ti-am vazut ochii .. nu am simtit nimic!

- Cand ti-am vazut ochii ... am simtit caldura si regasirea unui univers. al universului!

- Cand ti-am simtit mirosul... era la fel cu al restului populatiei, omenirii....

- Cand ti-am simtit mirosul... era unic. nu il stiam, dar il recunosteam...

deces in centrul interiorului. nu se moare doar pe muchii. modul in care poti ucide e o banalitate ne explorata in banalitatea ei. am cunoscut cuvinte. expresii. taceri. zambete. ochi. lipsa. abundenta sentimentala. arme albe in intuneric. straluciri exasperante. luminatoare de luciditati aduse la liman. plutiri in praful unui teren arid.

omori daruind.

nici o tortura nu e facuta sa ucida. se ucide pe ea.

inlaturarea torturei din tot, nu mai lasa nimic.... si atunci din ce exista moartea?

din ceea ce ne face sa traim. sentiment gata preparat. vise uneltite. trairi supraapreciate, ridicate la rand de ''iubire''.


inainte: doresti ............ dupa:vrei!


luni, 17 august 2009

numar toti ''unu''




am vazut. fix in centru. credinta si piatra. piatra statatoare. pe credinta. si credinta statatoare. pe ganduri.


am vazut. acolo, in centru. fix pe piatra. necredinta. nu indoiala. refuz.


am vazut. calare. pe cenusa. adulmecand spre. un drum. nevazut.


am vazut. din mijloc. o carare. alee suspendata. pe ideei.


am vazut urmasi. vecini ai vecinilor. pe ei.


am vazut . privire neinduplecata. ura. indoiala.


am vazut. in miez. intoarcere. in ochiu'mi desantzat.


am vazut. si ochiul ce nu vede. ma vazut.


nu am mai vazut. nu la fel. nu ca'nainte.


am vazut pe jumatate.


am vazut. un centru. o piatra. un drum. nimic suspendat. nimic slab.


am vazut un desfatat.

luni, 10 august 2009

leac pentru orice vindecare - lost in my sin




ca o curva moderna, realizez ca nu e timp de iubire si implinire de sentimente calde.


astept. caci sant rabdator. si renunt ca's intelept.


nu e timp de sentiment, de implinire de vis plat si confortabil.


e timp de joaca, si desi batranetzea ma trage'n adancuri de grota gospodareasca realizez ca... e timp de terasa, de zambete si inshfacare de maini pe sub masa, de saruturi focoase si inspumate'n imbinari salivare.


nu se pune problema de ce vreau. e vorba de ce se ofera.


imi e foame, beau. imi e somn, ma imbrac. imi e de iubire .... merg!


un rol nu se insuseste. se imbraca. se inveleste. nu se ascunde. se umple.


imi scapa cate o tarare involuntara, cu tehnologie de comunicare, ce lasa un gust sleampat de regret, de revocare. urmat de o traictorie de proiect cu sens negativ si de negare.


iubire pana la sangerare?


miros. amintiri. pe sub usa. amintiri imprumutate. jur sa le dau inapoi dupa utilizare. dar vreau si eu sa respir.


acum, cu portia de oxigen, imi permit. sa te bag in pizda mati!


cu multumirile de rigoare si recunostiinta clasica pentru o viziune indicata intr-o cariera cu mult potential.


joi, 6 august 2009

da ba tu


baaaaaaaaaaa

ba tu ala, macati'as cucul cantaret, nu te-ai saturat frate?!

da'o'n cacat de cacanare, ca ma lasa pleasca'n drum, si de volanul tau nu ma prea pot tine!

nu ma mai invarti amaratule, ca te curatza valu de nici tactu cu ale lui manevre de muncitor necalificat nu te mai salveaza!

si mata, care te-a scos, printr-o largime naturala, saraca nu crez ca ia ajuns sa te tot gaseasca trimis de altii la origini?

deci, bagati mana'n geluiala ta, si propune niste respiratie bushon la bushon neuronului intrat in concediu de deces, ca altu nu iti mai face, dar o mortatiune acolo, nu iti strica.

asa, cat despre nelinistile tale muieresti, ma moi in mijlocul universitatii, cu talent de student si inima de aurolac.

ma plimg pe vena ta alunecoasa,

caniculara coioasa

vin in bere in terasa

stand pe'o curva matasoasa

duminică, 2 august 2009

auto-sinucidere


despre ceea ce simtim, in doua vorbe si o virgula. caci un posibil rezultat clar are o virgula, urmata-n neliniste de o perioada. fiinte logice si calculate, antrenate intr-un progres continuu, constante in definitii, bazate pe autoconservare, concepute pentru a rezista, dar nu si calamitatilor create de ceea ce nu ne permite o palpare.

rezist la ce vad, nu rezist la ceea ce nu pot pune mana.

m-am trezit ca imi bate inima. credinta ma facut sa ma uit in preajma. ceea ce nu fac eu, imi face altcineva.

o decizie total bazata pe superstitii, si nu pe materialul dat bun in mine.

balanta se echilibreaza. ce am acumulat si am strans cu sarguinta, acum se duce pe un consum de energie total nepractic. pe ceea ce simt.

manualul de functionare nu e prevazut cu astfel de situatii.

deci.... tot ce am zis ca nu vreau, nu pot, nu doresc, nu vad, nu imi place, nu cred... s-a transformat, in ciuda mea, intr-un da. incert si totusi de o credibilitate dubios de fixa.

stiu ce imi dauneaza, si totusi imi cresc cancerul cu emotie de mama, cu sentiment de proprietate fara nici o limita. e pamantul meu acum, pamant ce fuge de sub picioare pentru a mi se urca fix in moalele capului. imi mangai pusca langa tampla, si tzeava intre ochi. ma uit cu incantare la ghilotina de deasupra capului. caci probabil imi creste pipota intr-un ritm muzical, muzica ... nu ii pot opune rezistenta.

am posibilitatea de a ma maruntii eu pe mine, dar uite cum prefer ajutor imprumutat, maini atasate unei trairi. caci mainile mele..... le gandesc pe un corp.

el sa fie de vina?

ma gasesc adulmecand un material, infipt adanc in propria-mi minte deschisa chirurgical.

si.... si cand vad ca nu ma tai.... propun o rana.

ca am sa mi-o fur e o certitudine, macar odata neintamplata, o voi adeveri eu.